Obiceiuri şi superstiţii de Bobotează

05 Ianuarie 2012 / Ora: 13:06
Tag-uri: biserica ortodoxă, Bobotează, obiceiuri, ortodocşi, tradiţii
Iti place acest articol?  
 

În fiecare an, pe 6 ianuarie, biserica creștin-ortodoxă sărbătorește botezul Domnului, sau Boboteaza, zi care marchează şi sfârșitul sărbătorilor de iarnă. De obicei, în aceasta perioadă ar trebui să fie foarte frig, ger chiar, de să crape pietrele, care să justifice expresia "gerul Bobotezei".

În ajun de Bobotează, preotul umblă din casă în casă cu crucea în mână, şi stropește cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuința, cât şi pe toți membrii familiei. Este aşteptat cu casa curată şi cu un vas cu apă pe masă, în care preotul lasă un pic de agheasmă, apă sfințita, care să fie de leac la nevoie. Tot în ajun de Bobotează, ortodocşii mănâncă bucate de post, iar cei care pot, țin post negru, adică nu mănâncă nimic.

Tinerele nepătate care vor să se căsătorească, cer de la preot sau fură un fir din mănunchiul de busuioc pe care şi-l pun sub pernă, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca să-şi viseze ursitul, viitorul soț. O alta superstiție spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în anul în curs.

În ziua de Bobotează, creștinii merg la biserică şi asistă la slujba de sfințire a apelor, iar la sfârșitul slujbei primesc agheasmă, apă sfințită. Agheasma mare împărțită în biserici după slujba de Bobotează este păstrată cu sfințenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături. Se mai spune ca agheasma mare este folositoare creștinilor pentru iertarea păcatelor.

Despre agheasma adusa de la biserică, oamenii cred că este buna pentru orice. Bătrânii spun că sunt suficiente câteva picături din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit.

Tot în ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morți, iau agheasma şi merg împreună cu preotul de o toarnă peste mormintele lor, apoi îi botează cu numele Ion. Dacă vor proceda în acest fel trei ani la rând, se crede că acei copiii sunt botezați.

În localitățile așezate pe malul unui râu preotul aruncă o cruce de lemn în apă, după care sar bărbații curajoși pentru a o aduce înapoi. Se spune că, cine se aruncă în apă de Bobotează, va fi ferit de toate bolile şi că, atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies şi fug pe câmp, însă nu sunt văzuți decât de lupi.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește pe cea de peste an. Daca plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug şi sănătate.

STIRI SIMILARE >>

Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou
Românii îl sărbătoresc marţi pe Sfântul Nicolae. Tradiţii şi obiceiuri
Un pescar a prins un ton de 450 de kg
STIRI IN ACEEASI CATEGORIE >>

Google şi Youtube opresc afişarea publicităţii pe tema referendumului irlandez privind avortul
Care este țara cea mai fericită din lume
„Amețișoarele” - mărțișoarele pentru ger, cu pălincă de 53 de grade, care fac senzație la Cluj
Posteaza un comentariu
Nume (obligatoriu)
Email (obligatoriu)
Mesaj
Cod verificare: Validare imagine
1062 - Duplicate entry '5881878' for key 'PRIMARY'

insert into articole_citite (data_citit, id_articol_citit,ip_citit) values ('2020-02-24 10:13:38','9004','3.218.67.1')

[EROARE:STOP]
Ne cerem scuze pentru aceasta problema!!! In cel mai scurt timp va fi rezolvata